Pare aproape imposibil pentru mulți dintre noi să știm că în afară de incredibila Deltă a Dunării, mai există încă o Deltă în România? Și totuși, acest lucru este cât se poate de real.

Este vorba de un colț de Rai aflat în Valea Fizeșului din zona Clujului. Un loc cunoscut de străini, dar prea puțini de români…

Delta din Transilvania – Aici există 93 de specii de păsări de apă

În locul acesta numit pe drept cuvânt de oamenii de știință Delta din inima Transilvaniei, trăiesc nu mai puțin de 93 de specii de păsări de apă, printre care câteva dintre cele de mare interes de salvare pe plan mondial, respectiv rața roșie, cristelul de câmp și șoimul dunărean.

Cei care reușesc să ajungă în această minunăție a naturii pot vedea însă și berze albe, stârci cenușii și multe alte specii de o rară frumusețe. Specialiștii afirmă că Valea Fizeșului este cel mai important loc unde se cuibăresc păsările de apă din interiorul Transilvaniei.

Delta din Transilvania – 120 de hectare de stufăriș

Din cele 120 hectare de stufăriș face parte și Lacul Știucilor, de 26 hectare, cu o adâncime de 10-12 metri, alimentat constant de pârâiele și izvoarele din zonă.

Există unele zvonuri că pe fundul lacului s-ar afla o veche carieră de sare, care ar data de pe vremea romanilor. Cu aproape 2000 de ani în urmă, se crede că un mal s-ar fi surpat în urma unei alunecări naturale, s-a creat o vale iar aceasta s-a umplut cu apă. Istoria spune că, în timp, în apa lacului s-ar afla prădători imenși, chiar de mărimea unui om.

Bazinul Fizeșului este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică – SPA) situată în Transilvania, pe teritoriul județului Cluj.

Localizare

Aria naturală se află în partea central-estică a județului Cluj, pe teritoriile administrative ale comunelor Fizeșu Gherlii, Geaca, Sic și Țaga și pe cel al orașului Gherla. Situl este străbătut de drumul județean DJ109C, care leagă municipiul Gherla de satul Geaca.

Descriere

„Bazinul Fizeșului” a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.627 hectare.

Situl include rezervațiile naturale: Lacul Știucilor (lac populat cu știucă, un pește ce aparține subspeciei teleosteanilor), Stufărișurile de la Sic (zonă umedă alcătuită din mlaștini, iazuri și luciu de apă, cu vegetație de stuf și papură) și Valea Legiilor.

Aria protejată aflată în bazinul râului Fizeș (afluent de dreapta al Someșului Mic) și încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Transilvaniei (subunitate geomorfologică a Depresiunii colinare a Transilvaniei), reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, pășuni, terenuri arabile și culturi, păduri de foioase și păduri în tranziție) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare.

Biodiversitate

Situl prezintă o arie naturală cu nouă tipuri de habitate (Păduri dacice de stejar și carpen, Tufărișuri subcontinentale peri-panonice, Pajiști stepice subpanonice, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens și Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.) ce adăpostesc și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre.

Faună

La baza desemnării sitului se află câteva specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice), unele aflate pe lista roșie a IUCN.

Mamifere cu specii protejate prin Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)sau aflate pe lista roșie a IUCN: cerb (Cervus elaohus), căprioară (Capreolus capreolus), lup cenușiu(Canis lupus), râs (Lynx lynx), mistreț (Sus scrofa), vulpe (Vulpes vulpes), hârciog (Cricetus cricetus), dihor (Mustela putorius), iepure de câmp (Lepus europaeus);

Reptile și amfibieni: șarpele de alun (Coronella austriaca), șarpele de apă (Natrix tessellata), năpârcă (Anguis fragilis), șopârlă de câmp (Lacerta agilis), gușter (Lacerta viridis), broască râioasă verde (Bufo viridis), brotac verde de copac (Hyla arborea), broască râioasă (Bufo bufo), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria), broasca mare de lac (Rana ridibunda), salamandra de foc (Salamandra salamandra);

Floră

Flora sitului este una diversă și alcătuită din arbori și arbusti cu specii de: stejar (Quercus robur), gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus), cer (Quercus cerris), plantații cu pin roșu și pin negru, arin (Alnus glutinosa), răchită (Salix alba), zălog (Salix cinerea), porumbar (Prunus spinosa), păducel (Crataegus monogyna).

Stratul ierbos are în componență rarități floristice protejate prin aceeași Directivă CE 92/43/CE din 21 mai 1992; printre care: joldeală (Serratula wolffii), astragalus (Astragalus exscapus), zăvăcustă (Astragalus dasyanthus), ghiocei (Galanthus nivalis), stânjenei (Iris pontica) sau iarba „Sfintei Mării” (Hierochloe australis).